Marți după-amiază, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au avut loc treisprezece percheziții în cadrul unei anchete coordonate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizând doi procurori suspectați de trafic de influență.
Perchezițiile au fost efectuate atât la domiciliile unor persoane fizice, cât și la sediile unor instituții publice, în cadrul unui dosar penal în care se investighează activitatea infracțională din perioada decembrie 2025 – mai 2026. Până în prezent, autoritățile nu au făcut publice numele sau calitatea persoanelor cercetate, însă surse din Parchetul General au confirmat pentru HotNews că vizate sunt procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, informație inițial publicată de Mediafax.
Citește și: Polițiștii au făcut percheziții pentru braconaj cinegetic în comuna Băbăița
Ce acuzații sunt aduse procurorilor din Constanța?
Conform comunicatului oficial, ancheta vizează infracțiuni de trafic de influență și alte fapte de corupție, comise în ultimele luni. În cadrul acțiunii, s-au efectuat percheziții la sediile și locuințele persoanelor implicate, iar acestea sunt conduse pentru audieri. Procurorii suspectați au fost anterior implicați în dosare de mare corupție, fiind cunoscuți pentru activitatea lor în cadrul Parchetului din Constanța.
- Procurorul Gigi Valentin Ștefan a fost procuror general al PCA Constanța între 2016 și 2024.
- Ulterior, a fost delegat ca procuror general adjunct, însă în vara anului 2024, CSM a respins prelungirea delegării, iar acesta a revenit pe un post de execuție.
- Procurorul Teodor Niță a candidat în 2020 la șefia DIICOT, însă fără succes.
Contextul și implicațiile anchetei asupra sistemului judiciar
Numele procurorilor Ștefan și Niță au fost menționate anterior în dosarul fostului șef al CNAS, Lucian Duță. În 2022, judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu de la Curtea de Apel București indicau în motivarea condamnării că aceștia au hărțuit martori cheie pentru a-l ajuta pe Duță să scape de acuzații.
Ulterior, cele două judecătoare au fost excluse temporar din magistratură, însă decizia a fost anulată de instanța supremă. În decembrie 2025, instanța a anulat condamnarea la șase ani de închisoare a fostului șef CNAS, după o cale extraordinară de atac, fiind acuzat de luare de mită în valoare de 6,3 milioane de euro pentru atribuirea unui contract public.
Reacțiile oficiale indică faptul că ancheta în curs va avea consecințe importante asupra credibilității sistemului judiciar și asupra luptei anticorupție din România, fiind așteptate noi dezvăluiri și posibile sancțiuni pentru cei implicați.