Sursă: Zf.ro
Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.
Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creația mea cât timp e o mașină. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, explică Cosmovici.
Ce probleme ridică legislația actuală privind creațiile AI?
Cadrul legal de brevetare în România și în Uniunea Europeană pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună generează practici discutabile în procesul de depunere a cererilor de brevet, unde solicitanții nu sunt obligați să declare dacă invenția a fost produsă cu ajutorul unui algoritm.
- Fără mecanisme de verificare, declarațiile despre modul de generare a invenției sunt la latitudinea solicitantului.
- Inventatorii pot revendica drepturi asupra creațiilor generate de AI fără a demonstra contribuția umană.
- Legislația actuală nu permite identificarea clară a autorului real al invenției.
Ce consecințe are această lacună legislativă pentru inovatori și stat?
Absența unor reglementări specifice privind proprietatea intelectuală generată de inteligența artificială expune atât inventatorii, cât și autoritățile la o zonă de incertitudine juridică și fiscală. Aceasta poate duce la dificultăți în stabilirea drepturilor de proprietate și a taxelor aferente, afectând modul în care vor fi protejate și valorificate invențiile create cu ajutorul tehnologiei.
Specialiștii avertizează că, în lipsa unor reguli clare, se va crea un vid legislativ care va complica procesul de brevetare și va putea duce la practici discutabile în domeniu, afectând inovația și competitivitatea pe termen lung.
Pentru alte analize și informații din domeniul business și tehnologie, urmăriți Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels și pe rețelele sociale.