Sursă: Hotnews.ro
HONG KONG, 26 mai. Criza Tom Yum Kung a fost declanșată în 1997, când Banca Centrală a Thailandei a abandonat politica de curs de schimb fix față de dolar, permițând bahtului să floteze liber. Această devalorizare rapidă a avut loc într-un context de instabilitate politică, Hong Kong revenind oficial Chinei cu o zi înainte.
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
În urma acestei decizii, banii au început să fugă din Asia de Est, iar efectele s-au resimțit rapid. Bahtul s-a prăbușit de la 25 la 40 de unități pentru un dolar, iar țările din regiune au fost afectate grav. Indonezia, cu o datorie uriașă în dolari, a văzut rupia sa prăbușindu-se, iar regimul Suharto s-a prăbușit în mijlocul tulburărilor sociale.
Coreea de Sud a pierdut 40% din valoarea wonului, fiind nevoită să accepte un plan de salvare de 57 de miliarde de dolari din partea FMI. Criza s-a extins rapid, afectând și Rusia și Brazilia, generând instabilitate internațională și temeri de recesiune globală.
Teoriile conspirației au început să circule, unii acuzând speculanți precum George Soros de atacuri asupra bahtului, în timp ce alții subliniau slăbiciunile structurale ale sistemului bancar thailandez. Politicienii au reacționat lent, iar FMI a intervenit cu condiții dure, inclusiv închiderea băncilor și reducerea cheltuielilor publice, ceea ce a agravat recesiunea pe termen scurt.