Sursă: Zf.ro
Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.
Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creația mea cât timp e o mașină. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, a declarat Paul Cosmovici la ZF Live.
Legislația actuală nu protejează creațiile AI
Cadru legal de brevetare pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună face ca multe invenții generate de algoritmi să fie dificil de revendicat și protejat.
- Solicitanții nu sunt obligați să declare dacă invenția a fost produsă cu ajutorul unui algoritm
- Absenta unui mecanism de verificare face ca declarațiile să fie doar la latitudinea inventatorului
- Legislația nu prevede clar cine deține drepturile asupra creațiilor AI
Implicații pentru proprietatea intelectuală și fiscalitate
Absența unor reglementări specifice expune inventatorii și autoritățile la incertitudini juridice și fiscale, ceea ce poate afecta modul în care vor fi taxate și protejate invențiile create cu ajutorul tehnologiei.
Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor norme clare, riscă să apară practici discutabile în procesul de brevetare, iar statul trebuie să adapteze legislația pentru a asigura o protecție echitabilă și fiscală a inovațiilor generate de AI.
În concluzie, viitorul proprietății intelectuale în era digitală va depinde de ajustarea legislativă pentru a include și creațiile automate, astfel încât să se asigure drepturile inventatorilor umani și protecția inovatorilor.