Ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunțat pe Facebook că România a primit aprobarea de la Comisia Europeană pentru cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro.
Potrivit declarației sale, această cerere a fost elaborată exclusiv în mandatul Guvernului Bolojan, fără pierderi financiare, fiind legată de îndeplinirea a 62 de ținte și jaloane. Pîslaru a subliniat că această sumă reprezintă fonduri nerambursabile, destinate proiectelor de reformă și dezvoltare.
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
El a trecut în revistă principalele domenii acoperite de această cerere de plată, printre care se numără reforma fiscală, decarbonizarea, guvernanța corporativă în întreprinderile de stat și combaterea tăierii ilegale a pădurilor. Alte obiective includ digitalizarea sistemului judiciar, modernizarea centrelor pentru persoane cu dizabilități și digitalizarea în cultură.
Ce înseamnă aprobarea pentru proiectele din PNRR?
Aprobarea de către Comisia Europeană confirmă că România a îndeplinit toate jaloanele stabilite pentru această etapă, ceea ce permite accesarea fondurilor pentru implementarea proiectelor. Aceasta reprezintă un pas important în procesul de recuperare a fondurilor europene și de atingere a obiectivelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență.
- Sumă aprobată: 2,62 miliarde euro
- Număr de ținte și jaloane îndeplinite: 62
- Principalele domenii vizate: reformă fiscală, digitalizare, decarbonizare, guvernanță
- Perioada de implementare: până în 2026
- Impactul asupra dezvoltării economice și sociale a României
Reacțiile oficiale și următorii pași
Reprezentanții Guvernului au salutat aprobarea, considerând-o o confirmare a eforturilor depuse pentru reforme structurale. Ministrul Pîslaru a declarat că următorul pas constă în monitorizarea strictă a implementării proiectelor și în asigurarea respectării jaloanelor stabilite.
Specialiștii din domeniu avertizează că succesul acestor proiecte depinde de capacitatea administrației de a gestiona eficient fondurile și de a respecta termenele. În același timp, opoziția critică întârzierea reformelor în anumite sectoare, dar recunoaște importanța acestei aprobări pentru avansarea procesului de modernizare a României.
În concluzie, această aprobare reprezintă un pas esențial în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, având potențialul de a impulsiona dezvoltarea durabilă și modernizarea infrastructurii naționale.