Sursă: Mediafax.ro

Europa se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii, iar specialiștii avertizează că fenomenul este diferit de tot ce s-a văzut până acum, transmite The Guardian.

Valurile de căldură din vara lui 2026 au provocat uscare rapidă a solurilor, afectând grav agricultura și resursele de apă ale continentului. România se numără printre țările cele mai afectate, pierzând peste un milion de hectare de teren agricol, conform ultimelor analize.

Impactul secetei extreme asupra agriculturii din România și Europa

Consecințele sunt deja vizibile: râuri cu debite istorice, incendii de vegetație, restricții la consumul de apă, recolte compromise și pierderi economice semnificative. Agricultura europeană a suferit pierderi de circa 2 miliarde de euro, iar recolta de cereale a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani.

• Peste un milion de hectare de teren agricol au fost pierdute în România
• Producția de cereale a scăzut cu aproximativ 9 milioane de tone la nivel european
• Franța înregistrează cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani
• Debitele Dunării și Rinului au atins niveluri alarmante, afectând transportul și energia hidro
• Valul de căldură a provocat pierderi de circa 2 miliarde de euro în agricultură

De ce s-a intensificat seceta în Europa și ce impact are asupra României

Până acum, seceta era asociată cu perioade lungi fără ploi. Însă, analiza realizată de World Weather Attribution (WWA) arată că temperaturile extreme au devenit principalul factor care usucă terenurile agricole și rezervele de apă. Atmosfera mai caldă reține mai mult vapori, accelerând evaporarea solului și a resurselor de apă.

Chiar și după o iarnă cu precipitații abundente, precum cea din vestul Europei, continentul a ajuns în câteva luni într-o stare de secetă extremă. România, în special, resimte aceste efecte, fiind printre cele mai afectate țări, cu pierderi semnificative în agricultură și resurse hidrice.

Debitele scăzute ale Dunării și Rinului afectează nu doar agricultura, ci și transportul și producția de energie hidro. Rinul a coborât sub nivelurile minime înregistrate în vara secetoasă din 1976, iar Dunărea înregistrează valori foarte scăzute, punând în pericol economia și infrastructura regională.

Specialiștii avertizează că, dacă tendința continuă, consecințele vor deveni și mai grave, iar adaptarea la noile condiții climatice va fi esențială pentru supraviețuire.