Sursă: Mediafax.ro
Franța înregistrează un nivel record al angajării persoanelor de peste 60 de ani, după implementarea reformei pensiilor din 2023, arată un raport al Ministerului Muncii din Franța. Ponderea francezilor cu vârste între 60 și 64 de ani care sunt activi pe piața muncii a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele cinci decenii.
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
Potrivit datelor publicate de Direcția pentru Cercetare, Studii și Statistică (DARES), rata de ocupare a persoanelor din această categorie de vârstă a crescut la 44,4%, față de 42,3% în anul precedent. Această evoluție este parțial atribuită reformei pensiilor adoptate în 2023, care a majorat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani și a extins perioada de contribuție pentru pensii complete.
Impactul reformei pensiilor asupra participării la muncă
Specialiștii DARES subliniază că această creștere a participării pe piața muncii a fost influențată de noile reguli privind pensionarea. În trecut, procentul persoanelor de peste 60 de ani active era mult mai scăzut, atingând un minim de 10,8% în 2001, după reducerea vârstei de pensionare la 60 de ani în 1982 și utilizarea schemelor de pensionare anticipată.
- În 1975, aproximativ 40,5% dintre francezii cu vârste între 60 și 64 de ani aveau un loc de muncă.
- De atunci, procentul a scăzut constant, atingând minimul de 10,8% în 2001.
- Reforma din 2023 a extins perioada de contribuție și a crescut vârsta de pensionare, motiv pentru care tot mai mulți seniori rămân activi.
- Franța continuă să fie sub media europeană în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul acestei categorii de vârstă.
- Țările europene se confruntă cu provocări legate de îmbătrânirea populației și sustenabilitatea sistemelor de pensii.
Situația comparativă și provocările viitoare
Deși creșterea participării persoanelor de peste 60 de ani în câmpul muncii este un semnal pozitiv, Franța rămâne în partea inferioară a clasamentului european. În contextul îmbătrânirii populației, guvernul francez și alte state europene urmăresc cu atenție această tendință, pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor publice de pensii și a forței de muncă.
În plus, această evoluție poate fi explicată în parte prin aplicarea reformei pensiilor, care a determinat mai multe persoane să amâne pensionarea și să rămână active mai mult timp pe piața muncii. În România, provocarea similară devine tot mai acută, fiind nevoie de politici adaptate pentru a susține participarea activă a seniorilor în economie.