Sursă: Hotnews.ro

Președintele României, Mugur Isărescu, a transmis luni trei mesaje importante referitoare la stabilizarea inflației în România, în contextul publicării minutei discuțiilor din întâlnirea boardului din 8 iulie 2026. Aceste mesaje evidențiază faptul că principalele pârghii pentru controlul inflației sunt acum la Guvern, nu la Banca Națională.

Primul mesaj al lui Isărescu a fost că riscurile majore pentru stabilitatea economică rămân concentrate în afara politicii monetare, în special în curtea Guvernului și în situația geopolitică. Cursul valutar, dobânzile la titlurile de stat și perspectiva inflației depind în continuare mai mult de factori precum situația politică internă, deficitele gemene, conflictul din Orientul Mijlociu sau majorarea salariului minim, decât de nivelul dobânzii de referință. Astfel, minuta sugerează indirect că pârghiile principale pentru stabilizare sunt în mâinile Guvernului, prin corecție fiscală și stabilitate politică.

Mesajul BNR despre inflație și pârghiile de control

Al doilea mesaj al lui Isărescu a fost că inflația a scăpat parțial de sub controlul factorilor temporari. În mai, prețurile au urcat la 10,85%, însă inflația de bază, excluzând energia și alimentele, a crescut la 8,5%, semnalând o tendință de stabilizare a acesteia din urmă. Banca Națională recunoaște că inflația de bază va fi mai dificil de coborât decât anticipase în mai, însă nu reacționează cu majorarea dobânzii de referință, argumentând că economia se contractă și consumul stagnează.

• Inflația a crescut la 10,85% în mai
• Inflația de bază (CORE2) a urcat la 8,5%
• Economia s-a micșorat cu 1,2% în primul trimestru
• Salariul minim a crescut de la 1 iulie

Situația economică și decizia BNR privind dobânda

Ultimul mesaj al lui Isărescu a fost că BNR a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, în condițiile în care inflația a crescut mai repede decât se aștepta. Argumentul central al deciziei a fost că economia se află în recesiune, ceea ce ar trebui să tempereze presiunile inflaționiste. Leul a rămas relativ stabil în fața euro, însă riscurile din cauza situației politice interne, a deficitelor și a conflictului din Orientul Mijlociu mențin incertitudinea pe piața valutară.

Potrivit documentului publicat luni, principalele riscuri pentru stabilitatea macroeconomică continuă să fie externe și politice, iar pârghiile de control ale inflației rămân în mare parte la Guvern. Mugur Isărescu a reiterat că stabilitatea prețurilor depinde în mare măsură de măsurile fiscale și de situația geopolitică, nu doar de politica monetară a BNR.