Sursă: Zf.ro
La 1 ianuarie 2026, România avea 19.041.322 de rezidenți, cu doar 1.829 mai puțini decât în aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
Diferența foarte mică față de anul trecut se datorează unui echilibru între un spor natural negativ de peste 104.000 de persoane și un sold pozitiv al migrației de peste 102.000 de persoane. Fără aportul migrației, populația României ar fi scăzut cu peste 100.000 de locuitori într-un singur an, doar din cauza diferenței dintre nașteri și decese.
Ce înseamnă soldul pozitiv al migrației pentru populația României?
Institutul Național de Statistică subliniază că, pentru 2025, România a continuat să fie o țară de imigrare, în ciuda tendinței de emigrare din ultimele decenii. Soldul pozitiv de 102.200 de persoane reprezintă diferența între cetățenii străini care s-au stabilit în România și românii care au emigrat în străinătate sau s-au întors în țară după perioade de locuire în afara granițelor.
- Imigranții includ cetățeni străini care au stabilit reședința în România pentru cel puțin 12 luni.
- Revenirea românilor din diaspora a contribuit la această creștere.
- În plus, sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară, în contextul războiului din Ucraina.
Care sunt principalele tendințe demografice ale României în 2026?
Datele INS arată o îmbătrânire accentuată a populației, cu ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut de la 20,3% la începutul lui 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026. În același timp, procentul copiilor sub 15 ani a scăzut de la 15,4% la 15,1%.
Astfel, raportul dintre generații se deteriorează, iar populația activă devine tot mai redusă în raport cu cea în vârstă. În plus, în cursul anului 2025, majoritatea emigranților și imigranților au fost bărbați, reprezentând peste 57% din total, ceea ce influențează și structura pe sexe a populației.
În concluzie, chiar dacă populația totală a rămas aproape neschimbată, România se confruntă cu provocări demografice majore, precum îmbătrânirea și scăderea natalității, în timp ce migrația continuă să joace un rol esențial în menținerea populației.