Sursă: Hotnews.ro
România se află într-un moment critic, conform raportului anual al Băncii Naționale a României, care indică faptul că modelul economic de creștere bazat pe fabrici străine și software ieftin se apropie de sfârșit. În ultimii trei decenii, țara a urmat un plan simplu, dar eficient, de a atrage investiții, de a produce piese de schimb și de a exporta pentru a crește economic.
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
Astfel, salariile au crescut, orașele s-au modernizat și distanța față de Occident s-a redus, însă acest model nu mai poate susține creșterea pe termen lung. Raportul BNR subliniază că, în prezent, economia românească riscă să rămână cu un motor de creștere proiectat pentru o lume care nu mai există, din cauza schimbărilor globale și a adaptării insuficiente.
Ce riscă România dacă nu se adaptează la noile condiții globale?
Conform specialiștilor, România nu mai este suficient de ieftină pentru a concura cu economiile emergente și nici suficient de inovatoare pentru a face față economiilor avansate. Economia trebuie să urce spre activități cu valoare adăugată mai mare, bazate pe tehnologie, capital intelectual și infrastructură solidă. Sectorul auto, de exemplu, devine vulnerabil din cauza trecerii la vehicule electrice, care reduc numărul de componente și capacitatea de producție.
- Industria auto românească produce în principal piese și subansamble pentru motoare cu combustie internă
- Sectorul IT se bazează pe outsourcing și avantaj salarial, fiind vulnerabil la automatizare și AI generativă
- Economia trebuie să se concentreze pe inovare, cercetare și transfer tehnologic pentru a rămâne competitiv
Care sunt principalele provocări ale economiei românești?
Printre cele mai mari probleme se numără subfinanțarea cercetării, infrastructura energetică și de transport insuficientă, ecosistemele industriale slabe și capacitatea instituțională limitată. Aceste deficite structurale reduc șansele de adaptare ale țării la noile cerințe globale.
Soluția propusă de BNR nu este protecționismul, ci o politică industrială activă orientată spre inovare, export, cercetare și dezvoltare, transfer tehnologic și formare de competențe avansate. În acest mod, România poate evita stagnarea și poate construi un model economic durabil în contextul schimbărilor globale.
În concluzie, țara trebuie să își adapteze rapid strategia pentru a nu rămâne în urmă în competiția internațională, bazată tot mai mult pe tehnologie și securitate economică.