Sursă: Hotnews.ro
Un sondaj IRSOP realizat în perioada 25-30 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane, indică o deteriorare a percepțiilor economice în rândul românilor, cu o singură excepție notabilă. Majoritatea indicatorilor de încredere și așteptări s-au înrăutățit față de luna mai, semnalând o criză de încredere în economie.
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
Conform datelor, așteptările inflaționiste au crescut de la 78% la 83% dintre respondenți, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul seriei lunare, în februarie 2026. În plus, procentul celor care anticipează o situație financiară mai proastă în următoarele 12 luni a crescut de la 54% la 61%. Perspectivele pe termen lung s-au înrăutățit, cu 57% dintre români cred că nivelul lor de trai va fi mai slab peste cinci ani, față de 52% în mai.
Percepția asupra consumului și pieței muncii în criză
Deși majoritatea populației consideră că situația economică se deteriorează, consumul curent a rămas stabil, procentul celor care cumpără mai puțin față de anul trecut fiind de 61%, atât în mai, cât și în iunie. Această stagnare sugerează că o parte semnificativă a populației a atins deja un prag de austeritate personală, dincolo de care nu mai poate reduce cheltuielile.
- Procentul celor care consideră dificil găsirea unui loc de muncă a crescut de la 66% la 70% în rândul populației generale.
- Majoritatea celor care se simt amenințați de disponibilizare (81%) sunt pesimiști în privința găsirii unui alt loc de muncă.
- Teama de pierdere a locurilor de muncă rămâne relativ constantă, la 27% în iunie.
Schimbări în așteptările monetare și impactul asupra consumului
Pe frontul monetar, cea mai bruscă schimbare a lunii este creșterea procentului celor care cred că leul va pierde din valoare în următoarele 12 luni, de la 60% la 70%. În același timp, așteptările privind creșterea dobânzilor au urcat de la 69% la 74%. Această combinație indică o populație pregătită pentru un scenariu de politică monetară restrictivă, chiar dacă economia este percepută ca fiind slabă.
În privința consumului, intențiile de cheltuieli discreționare au scăzut semnificativ: cumpărarea de mașini a scăzut de la 20% la 17%, investițiile în afaceri proprii de la 13% la 8%, iar achiziția de locuințe s-a redus la jumătate, de la 8% la 4%. Singura categorie care a înregistrat o creștere este economiile pentru situații neprevăzute, de la 44% la 47%. Datele oficiale confirmă această tendință, INS raportând o scădere de 5,5% a vânzărilor cu amănuntul în primele cinci luni ale anului 2026, indicând o economie în dificultate.
Astfel, sondajul reflectă o populație pesimistă, cu percepții negative asupra principalelor repere macroeconomice, dar și o stare de austeritate deja instalată în comportamentul de consum.