Sursă: Hotnews.ro
În 2025, suma totală a banilor trimiși de imigranți în țările lor a atins peste 860 de miliarde de dolari, iar aceste remitențe reprezintă o sursă vitală pentru economiile în curs de dezvoltare. Dacă fluxurile de bani din diaspora se vor opri, multe state ar putea ajunge în situații financiare critice.
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
Conform raportului KNOMAD Migration and Development Brief, India a primit cea mai mare parte a acestor fonduri, de 125 de miliarde de dolari, fiind urmată de Mexic, cu 68 de miliarde, și China, cu 48 de miliarde. În total, remitențele către țările cu venituri mici și medii au fost de circa 685 de miliarde de dolari, depășind investițiile străine directe pentru aceste state.
Care sunt țările cele mai dependente de remitențe în 2026?
Unele economii mici se bazează în proporție foarte mare pe banii trimiși de migranți, ceea ce le face vulnerabile în cazul opririi fluxurilor financiare. În fruntea listei se află Tadjikistan, unde remitențele reprezintă 45% din PIB, urmat de Tonga (38%), Nicaragua (27%), Liban (27%) și Samoa (26%).
- Tadjikistan: 45% din PIB
- Tonga: 38% din PIB
- Nicaragua: 27% din PIB
- Liban: 27% din PIB
- Samoa: 26% din PIB
Ce impact au remitențele asupra economiilor vulnerabile?
În perioade de criză, remitențele devin o resursă esențială pentru finanțarea bugetelor naționale și acoperirea deficitului de cont curent. În Egipt, de exemplu, fluxurile din diaspora sunt de trei ori mai mari decât veniturile din Canalul Suez, iar în Sri Lanka, depășesc de patru ori exporturile de ceai. În Maroc, remitențele aproape că egalează veniturile din turism.
Statele Unite și țările din Golf sunt principalele surse de remitențe, în special pentru America Latină și Caraibe. În plus, ponderea acestor fonduri în PIB-ul unor țări este extrem de mare, ceea ce le face vulnerabile în cazul unei opriri bruste a fluxurilor financiare.
În perioade de criză, lucrătorii migranți măresc de obicei sumele trimise acasă, ca răspuns la dezastre naturale sau instabilitate economică. Aceste fonduri reprezintă o plasă de siguranță pentru multe state, dar dependența excesivă le poate duce în situații de faliment dacă fluxurile se vor opri brusc.
Specialiștii avertizează că, în cazul unei opriri totale a remitențelor, multe țări vor fi nevoite să-și revizuiască drastic politicile economice și să caute soluții alternative de finanțare, pentru a evita colapsul economic.