Sursă: Hotnews.ro
Pe fondul îngrijorărilor legate de dependența digitală, Comisia Europeană intenționează să construiască șapte gigafabrici de inteligență artificială (AI) în Europa, cu scopul de a deveni independentă față de furnizorii externi.
Citește și: Laura Sardescu: Comerțul online din România se confruntă cu provocări majore
Proiectul are ca obiectiv final ca aceste centre de calcul să devină operaționale până la jumătatea anului 2028, fiind parte a unui plan amplu de a recâștiga suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene. În acest sens, Bruxellesul a lansat o cerere de oferte pentru finanțarea publică a acestor gigafabrici, care vor fi echipate cu cipuri de ultimă generație pentru antrenarea modelelor avansate de AI.
Ce înseamnă gigafabricile de AI pentru Europa?
Centrele de calcul de mare scară vor fi specializate în procesarea unor volume uriașe de date, fiind destinate în special modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM-uri). Acestea necesită prelucrarea a trilioane de puncte de date pentru a funcționa eficient, iar infrastructura va reduce dependența UE de tehnologia străină.
- Construirea a șapte gigafabrici în Europa, în contextul unei competiții globale cu SUA și China
- Fiecare centru va fi echipat cu cipuri de ultimă generație
- Scopul principal este de a antrena modele avansate de AI, inclusiv cele mai mari modele lingvistice
- Proiectul face parte dintr-un efort de a reduce dependența de serviciile cloud și cipurile străine
- Inițiativa a fost anunțată de Ursula von der Leyen în februarie 2025, la Summitul de la Paris
- 76 de consorții din sectorul privat și-au exprimat interesul pentru depunerea de proiecte
Care sunt provocările financiare ale proiectului?
Inițial, Bruxellesul a planificat alocarea a 20 de miliarde de euro pentru cele șapte gigafabrici, însă fondurile disponibile s-au redus treptat, iar ponderea publică a fost diminuată la aproximativ o treime din investiție. Restul de două treimi va veni din sectorul privat, iar contribuția UE va fi de circa 5 miliarde de euro.
Criticii susțin că amânările repetate și reducerea fondurilor încetinesc ritmul de dezvoltare al Europei, punând în pericol obiectivul de a recupera decalajul față de SUA și China în domeniul tehnologiei AI. Procesul de achiziții publice a fost împărțit în două faze, pentru a permite o creștere treptată în următorii șase ani și jumătate.
Astfel, lipsa fondurilor și dificultățile financiare pot compromite realizarea proiectului, chiar dacă inițiativa are un impact strategic major pentru suveranitatea digitală a Europei.
În concluzie, planul UE pentru cele șapte gigafabrici de AI reprezintă un pas important în direcția independenței tehnologice, însă provocările financiare actuale pot întârzia sau chiar bloca implementarea acestora.